Pana acum fusese foc, incendiu, scantei, artificii. Acum e liniste. Dupa 3 ani, imi dau seama ca am ajuns exact de unde am plecat. Aproape. Am in fata mea un ocean imens. Frumos, cald, albastru linistitor, cuminte, cu valurile care mangaie tarmul in timp ce gem usor. Atat de intins, atat de nesfarsit, atat de incredibil de calm in aparenta, dar atat de adanc si pur si simplu imens... Soarele isi reflecta razele rosiatice deasupra lui.
Freedom. Wow.
Oare e posibil sa rupi o parte atat de gigantica din tine fara sa ramana nimic acolo? Niciun semn, nicio cicatrice, nicio ramasita? Dar poate nu ai rupt chiar atat de mult... Uneori totul se transforma. If you're lucky enough.
Asa poate nu pierzi prea mult.
Viata asta reuseste sa ma invete multe lucruri pretioase...
Pentru prima oara ever, ma simt invingatoare si infranta in acelasi timp.
I must say, I enjoyed this, the best dream I could ever have. *smiles*
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment